Editia 23 – 2013

Motto: Prostia de-a fi în UE!

PERVERSITATE:
Această Europă nu e
Morală, cum ați crede, poate;
Că ea ne dă prin față UE
Iar Schengen numai pe la spate.

CANINĂ:
De-om avea de Schengen parte,
Câinii lor, poate-s palavre,
Vor sta și de noi departe
Cât suntem conduși de javre!

EFECTUL SCHENGEN:
Spațiul Schengen, am aflat,
Le-a luat vameșilor pita,
Însă asta ne-a-ncălcat
Dreptul… de-a le da lor mita!

OBSESIA SCHENGHEN:
De multă vreme România
În spațiul Schengen se tot cere,
Că-n propriile-i frontiere
Nu-i mai încape… sărăcia!

PRIMII ÎN SCHENGEN:
În Schengen unde-i lume bună,
Primii români, bine-nțeles,
Ne-or duce faima pân` la lună,
Pre dulcea limbă romanes!

Motto: Sche…nge…suială!

Nevermore

La cei din Schengen se rugară solίi din Bucureşti plecate,
Păşind uşor de şale-aduse, dar demn, pe-un aurit covor,
Cerând ceva ce se cuvine de multă vreme, pe dreptate,
Acestui paşnic şi cucernic, dar veşnic încercat popor;
Dar când trimişii terminară discursul scurt, rostit în cor,
Ei le-au răspuns că nu ne vor!

Le-am dat uzine, bănci şi fabrici, clădiri şi mine, combinate
Şi le-am distrus pe celelalte, în loc fiind un trist decor
Şi importăm mereu nimicuri şi multe mărfuri expirate;
Aducem Ace, aducem Vanish, Persil şi Bonux şi Lenore,
Să fie rufele curate când vin aici să facă-amor,
Dar ei în Schengen nu ne vor!

Ne dau caise, mere, pere, căpşuni şi piersici şi cireşe
Din cauciuc sau plastilină, încât măselele ne dor,
Şi lapte de la ei, cu euri, le dăm copiilor din creşe,
De chimicale din produse prea iute oamenii ne mor;
În UE ne-au luat, să ştie că suntem sub comanda lor,
În Schengen, însă, nu ne vor!

Am cheltuit enorme sume şi-am pus la vămi aparatură
Din cea mai performantă, toată, să nu cumva, întâmplător,
Spre cercul lor închis să treacă din cei ce sparg, distrug şi fură;
La graniţe controale dese se fac cu grijă şi cu spor,
Deci vrem în Schengen, de se poate, ne-ar fi de mare ajutor,
Dar ei ne spun că nu ne vor!

Justiţia ne e mai bună, mai dreaptă şi mereu mai tare,
L-am pus pe cel ce-l vrură dânşii să fie primul procuror,
Am arestat un prim ministru şi l-am ţinut la închisoare,
Am condamnat parlamentarii cu ticuri de-acaparator,
Îl menajăm pe-acela care le-a dat şi ultimul vapor,
Dar ei în Schengen nu ne vor!

Ne dăm tributu-ntotdeauna, la fel de fel de competiţii
Şi ne jucăm cu-ardoare şansa în meciuri in sau outdoor
Şi chiar dacă ne mână-n luptă nestăvilitele ambiţii,
Zâmbeşte simplu, fiecare, chiar şi când nu-i biruitor
Şi-i respectăm pe cei din Schengen, oricând, indiferent de scor…
Pe ei, pe ei, pe mama lor!

La graniţa Schenghen

La vamă vine-o balabustă,
Cu cozi şi fustă peste fustă
Şi şase-şapte puradei,
Cu cruci la gât şi cu cercei
Şi dau să treacă, dar un ins
Cu tenul alb şi părul lins,
Le spune dintr-odată –Staţi!
Voi unde credeţi că plecaţi?
Aveţi vreo treabă-n Occident?
-Mă iartă, dom’ locotenent,
Pupa-ţi-aş gura,-ţi spun cinstit,
Am vrea să mergem, la cerşit!
Suntem săraci şi n-avem bani,
Cerşim de douăzeci de ani
Pe la Lyon, pe la Paris,
Aşa ne este nouă scris,
Că n-avem unde să muncim
Şi nu avem ce să halim!
– Degeaba mergeţi la Paris,
Că, ştiţi, francezii au decis
Ca,-n timp de două săptămâni,
Să-i expulzeze pe rromâni
Şi să-i aducă-n Bucureşti.
-Păi, generale, să trăieşti,
Ne-alungă-acasă foarte des,
Da’-n felu’ ăsta ne-am ales
Cu euroi în portofel,
Că dă, pe cap de puradel,
Trei sute de parai curaţi!
Acu’ plecăm, să ne iertaţi:
Avem palat la Huedin,
E gata, mai avem puţin.
Din trei sau patru expulzări,
Ne strângem bani de ajustări
Şi din cerşit, o lună plină,
Ne facem budă în grădină.

Rondelul aquis-ului comunitar

Ei ne mai cată şi-astăzi, nouă,
Pretexte,-n mod deliberat
Și, când vorbim de integrat,
Se fac, din nou şi iar, că plouă.

Cu toate că la vămi de stat
Avem tehnologie nouă,
Ei ne mai cată şi-astăzi, nouă,
Pretexte,-n mod deliberat.

”Rușine să vă fie vouă,
Reformele le-aţi amânat!” –
Ne spune câte-un stat sau două…

Deşi ne-am tot securizat,
Justiţia ni-i bob de rouă
Ţi pe Năstase l-am ”castrat”,

Ei ne mai cată şi-azi… la ouă.