3rd Mention – Sanda Nicucie

Moto: “trenul vine, gara nu”

Numai un pic…
Circulă prin târguri bârfa că ţi-ai luat o fată mare
Cu cosiţele-aurite şi picioare până-n gât.
Că îi cumperi ciocolată şi-o scoţi zilnic la plimbare
Ba cu tico, ba cu skoda, ba c-ai fi nehotărât,
Ba că n-ai habar de ni’ca şi nu eşti în pas cu moda.

Circulă prin târguri bârfa că o faci mereu mai lată
Şi cureaua nu-ţi mai ţine, ci doar fata de urât.
C-ai urcat în şură baba şi o ţii de-atunci legată
Cu trei fire de lucernă învechite cât de cât,
Ba că n-ai noroc de-acuma şi îţi plângi de milă-n pernă.

Însă, astăzi dimineaţă când stăteam în bătătură
Şi gândeam la ale mele ciugulind dejunul mic,
Am aflat de la băbuţa, ce venea direct din şură,
Că n-a fost decât o bârfă şi-adevăr numai un pic…
Că ţi-ai luat o fată mare, ce-i doar mare… şi atât.

Pandeminciuni (rondel)
Eu voi pleca să-mi caut liliac,
Sunt astăzi ca o floare-ntr-o steluță,
Trimis-ai vești pe mess că-ți sunt pe plac,
Că mă iubești, că-s trăsnet de drăguță,

C-om fi alături ca un țac și pac,
Ca pixu-n unghii, mâna în mânuță.
Eu voi pleca să-mi caut liliac,
Sunt astăzi ca o floare-ntr-o steluță.

Mi-e dor de tine, pui de cotcodac,
Cocoșul meu cu părul periuță
Și vin mai iute. Intru-n casă. Tac.

O nebunie. Jaf. Manele (Guță).
M-apucă variola și-o să zac.
În pat ești tu c-o blondă, o… maimuță!

Eu voi pleca să-mi caut liliac…

Balada caprei
Era pe dealuri un păstor
Ce-avea tarla cu mură,
Mai multe oi, berbec major
Şi-o capră-avea cultură.

Frumoasă foc cum alta nu-i
Cu mulţi ciulini în blană,
Un ochi maro, altul verzui
Şi-n pulpe dolofană.

Era din neamul cel de soi
Cu mândre coarne-n sus;
(umbla o vorbă printre oi-
ca ţapul i le-a pus).

Scria sonete, câte vrei
Scria-n jurnal de toate.
Pe Şecspir şi pe Tomozei
-i-avea-n copită-n-spate.

Păstorul nostru-aşa era
De mândru foarte tare,
Căpriţa, dacă nu pleca
Şi-anume-n lumea mare.

Zic unii că-i pe la Vaslui
Sau Vrancea în Găgeşti,
Şi plânge, vai de mama lui,
De nu poţi să-l opreşti.

De scris sonete s-a lăsat
Căpriţa nu mai scrie,
Doar behăie pe înserat
Din câte-o poezie.

Iar uneori când paşte
Şi-adulmecă trifoiu’-
Asistă când mai naşte…
Găina lui Cristoiu.