Cartoon Section
1st Prize – George Licurici – Romania
3rd Prize – Radu Bercea – Romania
2nd Prize – George Gavrilean – Romania
Epigram Section
1st Prize – Virgiliu Șchiopescu
Mai sânt zidari și din acei
Ce nu știu graba-n lumea asta
Manole de muncea ca ei
Și azi îi mai trăia nevasta!
Dialog
-Mai – nainte, tușe Tina,
Ce-a fost, oul sau găina?
-Ce să-ți spun eu, măi nepoate,
Mai – nainte au fost de toate!
Perspective economice
Cu Văcăroiu și Văcaru,
Mircea Ciobanu și Untaru,
Vom face lapte, evident,
Pentru întregul continent!
Regrete la 70 de ani
Că numai fac țării copii,
La vârsta mea e lucru logic!
Regret și faptul că n-am fii
Dar … și procesul tehnologic!
Unei studente recent măritată
O – ntrebai pe-a măritată,
De-i mai bine – acum ori fată?
Ea – mi răspunse cu – nțeles
Că-i la fel, da-i mult mai des!
A fost gripat “nevoe mare”
Și spre-a veni urgent la teatru,
“S-a pus cu romul pe piciare”
Dar … nu pe două, ci pe patru.
Epitaf blajinului meu prieten B. E.
Cine-a vrut, l-a criticat,
Șefii l-au retrogradat,
Soacra l-a admonestat,
Numai … Domnul l-a iertat.
Soției mele, de Crăciun
Tu ai cerut lui “Moș Crăciun”
Ca să-ți aducă ceva bun.
Dar ce consideri tu că-i bun,
Nu am nici eu, nici “Moș Crăciun”.
Examenul unui student slab
E o “slujbă”, ce-ntr-un fel
Convertește și-un ateu!
Când l-întreb, se – nchină el,
Când răspunde, mă – nchin eu!
Autocritică pentru stângăcia catrenelor mele
N-au rime la capete,
Ca la Eminescu
Și-i normal să șchioapete,
Că le-a scris Șchiopescu!
2st Prize – George Petrone
La școala asta fără de pereți
Greșelile-s material didactic:
Din cele ale altora înveți,
Cu ale tale dai examen practic.
Inspecție
Pun la răcitor
Intreprinzătorii
Vin superior
(Vin superiorii!)
Vaca (definiție)
Viețuiește în cirezi,
Trage-n jug din zori în noapte
Și există chiar dovezi
Că-n trecut dădea și lapte!
Șansa discipolului
Pe cel cu care te mândrești
Că pașii ți-acălăuzit
Ori lupți din greu să-l depășești,
Ori spui la toți că-i depășit.
Stan Pățitul și noul născut
Verificându-și pruncul pe cântar
(Trei – șapte sute, fără … ambalaj)
Exclamă fericit: “aici măcar
Nu te ciupește nimeni la gramaj …”
Rugă
Sloboade ‘Naltule Preasfânt
Blândețe, milă și-ndurare
În cer la Tine, pe pământ,
Și-n cronicile literare!
Precept fotbalistic
Când ești ditai jucător
Și – adversaru – i de valoare
Nu-l lua peste picior
Că o iei peste picioare!
Motiv de temere
Mi-a spus amicul meu, pe șleau:
– “Eu numai binele ți-l vreau”
Dar tocmai asta nu-mi convine
Că el când vrea ceva, obține!
Invazia tranzistoarelor
În parcul din vechea cetate
Cu tihna retrasă-n unghere,
S-au strâns mult pre multe – aparate
Pe metru pătrat de tăcere.
Tăticu’ și mijloacele educative
Când puștiul o mai ia “la trap”,
El intervine riguros
Să-i vină mințile la cap
Dar intervine … mult mai jos!
Domnul Goe
I –aleg un loc de căpătâi
În cripta hâtrilor să doarmă;
În satiră, el, cel dintâi
A tras semnalul de alarmă!
Scufița Roșie (versiune revăzută)
Fetița aia plină de candoare
De când cultivă într-un mod discret
Relații bune cu un … lup de mare,
Primește doar scufițe din pachet!
Femeia
În necuprinsul abisal
Al clipei de intimitate
I-am spus că-i fără de egal …
Și – acuma vrea egalitate!
Nevasta
Când spuse „DA” la Sfat (de mult, în fine …)
Și să-mi devină soață consimți,
Ea s-a legat atunci pe veci de mine
Și de atunci … ăn fiecare zi!
Prezumție
Fătuca asta năzdrăvană
Într-o privință oarecare
Mi s-a părut megalomană:
Pretinde că e fată mare!
Se mărită, negreșit,
Dar din câte mis-au spus
Vrea un soț mai răsărit
Din Apus!
Unde duce băutura
Venind beat mort, în ziua de chenzină,
Greșind și ușa, cemai tura – vura,
A mnimerit în pat la o vecină;
Deci, uite unde duce băutura!
Conflict între generații
Nerăbdători în toate,
Cei tineri, pe concret,
Susțin că, din păcate,
Îmbătrânim prea-ncet.
Pensionarii
Supuși la umilinți
N-au hrană, bani, căldură …
Ar strânge ei din dinți
Dar n-au nici dinți în gură.
Ieri și azi
Mai ieri simțeam că ne topim
De dorul unei cafeluțe
Acum cafea tot mai găsim
Dar nu găsim ceșcuțe!
Campanie electorală
Rețin din formele concrete
A mult – înverșunatei lupte
Că ziua se lipesc afișe
Iar noaptea se citesc “pe rupte”.
„Ambasadoarele” noastre
Ce mai! Cât ai zice hopa,
Ca un stol de rândunele,
Au intrat în Europa …
Da’ și Europa – n ele!
Tancului sovietic (după puciul din august)
După triumfala-ți cursă prin
Budapesta, Praga și Berlin,
Ți-ai văzut și visul cel mai ‘nalt:
Ai luat și Moscova cu – asalt!
Comunismului mondial
Sculați voi, oropsiți ai vieții,
Voi, osândiți la foame, sus
Și-o lumânare aprindeți-i
Alături de poporul rus.
La trecutele alegeri, femeile scandau „sântem cu Petre Roman”
Din plenul grațioasei pături
Oh, câte dulcinei s-au rupt
Dorind a fi cu el alături
Iar unele chiar … dedesupt!
Petre Roman
Ca premier, acest bărbat
Distins, pedant și „om de bine”
A fost un mare diplomat:
Mințea în șase limbi străine!
Catren cu lighioane
Vecinii, cum sânt, Dumnezeu ni i-a dat
Și ce-i de la Domnul e, musai, tabu;
Ai noștri, mai toți, veninos ne-au mușcat
Doar cei de pe Insula Șerpilor nu!
Unui scoțian
Te lauzi cu castele bântuite
De nu știu ce fantome? Aferim!
Și pe la noi sunt vile locuite
De stafii ale fostului regim …
Casa comună europeană
Casă cu tot strictul necesar,
Gazde în ținuta adecvată,
Ușile sunt larg deschise, doar
Cea de la cămară-i ferecată!
Românii în context european
Statornici pe acest meleag,
De ceilalți ne distingem net:
Avem o gaură în steag
Și altă gaură-n buget.
3rd Prize – Ludovic Hențiu
Ițit pe-un strop de vin, un gând
Mă ispitește curios:
Nu crezi că lumea doar râzând
O poți privi mai serios?
Biblică
Dacă draga de nevastă
E chiar biblica mea coastă,
Greu îmi mai strunesc suspinul:
Ce ai coastă – avu vecinul! …
Soția
“Puiule”, mi-a spus mereu
Și-n alint ca și-n reproș –
Sugerându-mi, cum văd eu,
Că-n zadar m-am vrut cocoș!
Creștinească
Confruntați cu tot ce naște
O inflație-n progres –
Cred c-om pomeni de Paște
Anul ăsta, mult mai des!
Nedumerire
Niște treburi nu-mi sunt clare:
O fi simplă întâmplare
Că – ndrăgita epigramă
Are rimă soră-n cramă?
Epigramei
Toți te-am vrea mereu spumoasă,
Străvezie în țesuturi –
Că doar știm că-n dedesubturi
Zburdă poanta cea frumoasă …
Oltenii
(draga lor revistă Păcală: “au plecat olteni la coasă” …)
C-au plecat cu mare fală,
Le dorim tarla mănoasă –
Dar ne paște – o îndoială:
Chiar e cobilița – coasă?
Brașoveană
După succesul “ Cerbului de aur”
Pot veni oricâți ei, cerbii,
Nu – ncurcăm noi ițele
Căci roiesc ca firul ierbii
Și-n Brașov – căprițele!
De Paști
Iar de Paști, la fel ca ieri
Ouă – ncondeiem tăcuți –
Că doar în incondeieri
Am rămas neîntrecuți …
Autoportret, azi
Mă visam cândva poet
Gingaș alintat de muze.
Acum – muza mi-o aștept
Să apară cu ventuze ….
Va fi prin veacuri pomenit
Și drept fenomenal rămâne,
Cât de ușor ne-a adormit
Cântând „Deșteaptă-te Române”!
Liberalizarea
Cum dete buzna alandala
Pe plaiurile strămoșești,
Ne dovedi că și scrânteala
E- nscrisă – n legile – omenești.
Morala nouă
E corolarul cel din visuri
Calendelor grecești – mai vechi,
Ce-a devenit azi paradisul
Mișcării noastre din … urechi.
Ziaristul
Cică el ar fi chiar asul
Frământat mereu de zoala
Cum să-și vâre primul nasul
Ori pe unde – ar fierbe oala!
Democrația
Stă o lume și-o admiră
Ce sublimă-i, ce aleasă!
Toți ce ieri o siluiră
O vor astăzi de mireasă!
Mai nou, la mare
Totu-i ca xerox tras:
Ea, se – alintă –n stilul bras,
El aduce mărturii
Cum se-noata-n datorii.
Moftul
Atribut fenomenal
Strălucind în mare grabă
La nivel național –
Când e vorba de vreo treabă.
Din răsărit
Și noul steag rusnac pe fald
Și-a-nscris un vis ce-n veac nu-i trece:
Să bată fierul până-i cald,
Și moldoveanul – până-i rece …
Și în încheiere, un gând drag pentru
„ZÂNA IRONIILOR”
Minunata epigramă, locul căreia, după niște obtuzi, ar fi la subsolul literaturii:
La subsol – ce i-ar reține
Hâtrul zâmbet de pe față?
Nici pământul doar nu-și ține
Aurul la suprafață!
